Totul în Univers îi cheamă pe aceia care cunosc adevărul să se consacre fără rezervă proclamării lui, aşa cum le-a fost făcut cunoscut în solia îngerului al treilea. Ceea ce vedem şi auzim ne cheamă la datoria noastră. Lucrarea agenţilor lui Satana îl cheamă pe fiecare creştin să-şi facă datoria. Idem, 9:25, 26.
SCE 83.1

Solia venirii lui Hristos trebuie să le fie vestită tuturor popoarelor pământului. Pentru a birui armatele vrăjmaşului este nevoie de un efort vigilent şi neobosit. Partea noastră nu este să stăm pe loc, să plângem şi să ne frângem mâinile, ci să ne ridicăm şi să lucrăm pentru prezent şi pentru veşnicie. The Southern Watchman, 29 mai, 1902.
SCE 83.2

Fă ceva, fă acum, cu toată puterea ta;
Până şi aripa unui înger va ajunge nefolositoare,
Dacă se va odihni mult timp;
şi chiar Dumnezeu, de-ar fi inactiv,
N-ar mai fi o binecuvântare.
SCE 83.3

Testimonies for the Church 5:308.
SCE 83

Nimeni să nu creadă că are dreptul să-şi împreuneze mâinile şi să nu facă nimic. Este absolut imposibil ca o persoană să fie mântuită în indolenţă şi inactivitate. Gândiţi-vă ce a realizat Domnul Hristos în timpul slujirii Sale pe pământ. Cât de stăruitoare, cât de neobosite, au fost eforturile Sale! El nu a îngăduit nici unui lucru să-L îndepărteze de la lucrarea care I-a fost încredinţată. Oare călcăm noi pe urmele Sale? — The Colporteur Evangelist, 38.
SCE 83.4

Slujitorii divini şi cei omeneşti sunt asociaţi în lucrarea de salvare a sufletelor. Dumnezeu şi-a făcut partea, iar acum este nevoie de activitatea creştinilor. Dumnezeu ne cheamă la această lucrare. El aşteaptă ca poporul Său să îndeplinească o parte în a le prezenta tuturor popoarelor lumina adevărului. Cine vrea să intre în parteneriat cu Domnul Isus Hristos? — The Review and Herald, 1 martie, 1887.
SCE 83.5

Dacă vrea să fie o biserică vie, ea trebuie să fie o biserică lucrătoare. Să nu se mulţumească doar să-şi apere poziţia împotriva puterilor păcatului şi ale erorii, să nu se mulţumească doar să înainteze cu paşi lenţi, ci să poarte jugul lui Hristos şi să ţină pasul cu Conducătorul, câştigând noi membri pe parcursul înaintării. Idem, 4 august, 1891.
SCE 83.6

Noi avem doar puţin timp pentru a duce lupta, apoi, Domnul Hristos va veni, iar această scenă a răzvrătirii se va încheia. Atunci, ultimele noastre eforturi vor fi pentru a lucra împreună cu Domnul Hristos şi pentru înaintarea Împărăţiei Sale. Unii dintre cei care au stat în prima linie a bătăliei, împotrivindu-se cu zel răului care venea, au căzut la datorie. Alţii au privit cu tristeţe la eroii căzuţi, dar nu au avut timp să-şi înceteze lucrarea. Ei trebuiau să strângă rândurile, să ia steagul din mâna cuprinsă de moarte şi, cu o putere înnoită, să apere adevărul şi onoarea lui Hristos. Trebuie să ne împotrivim păcatului şi puterilor întunericului ca niciodată mai înainte. Timpul cere din partea celor ce cred adevărul prezent o activitate energică şi hotărâtă. Ei trebuie să prezinte adevărul atât prin învăţături, cât şi prin exemplu. The Review and Herald, 25 octombrie, 1881.
SCE 84.1

Domnul îi cheamă acum pe adventiştii de ziua a şaptea din orice localitate să I Se consacre şi să facă tot ce pot mai bine, potrivit cu împrejurările, pentru a ajuta în lucrarea Lui. Testimonies for the Church 9:132.
SCE 84.2

Inactivitatea nepăsătoare şi religia nu merg mână în mână, iar cauza marii noastre lipse în viaţa de credinţă şi în experienţa noastră spirituală este inactivitatea în lucrarea lui Dumnezeu. Dacă nu sunt folosiţi şi dacă nu sunt puşi mereu în mişcare, muşchii trupului nostru slăbesc. Tot aşa este şi cu natura spirituală. Dacă vreţi să fiţi puternici, trebuie să vă exercitaţi capacităţile. The Review and Herald, 13 martie, 1888.
SCE 84.3

Trebuie să fim nişte lucrători sârguincioşi. Un om leneş este o fiinţă nenorocită. Dar ce scuză poate fi adusă pentru inactivitatea în marea lucrare pentru îndeplinirea căreia Domnul Hristos şi-a dat viaţa? Dacă nu sunt exercitate, însuşirile spirituale încetează să existe, iar planul lui Satana este ca ele să moară. Întregul cer este angajat în mod activ în lucrarea de pregătire a unui popor pentru a doua venire a Domnului Hristos în lumea noastră, iar “noi suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu”. Sfârşitul tuturor lucrurilor este aproape. Acum este ocazia noastră de a lucra. Idem, 24 ianuarie, 1893.
SCE 84.4

Ne trebuie misionari din inimă. Eforturi spasmodice vor face puţin bine. Trebuie să câştigăm atenţia. Trebuie să fim profund zeloşi. Testimonies for the Church 9:45.
SCE 85.1

Sunt printre noi persoane care, dacă şi-ar lua timp să judece, ar privi poziţia lor de a nu face nimic drept neglijare păcătoasă a talentelor date lor de Dumnezeu. Idem, 6:425.
SCE 85.2

Care este poziţia noastră în lumea aceasta? Noi suntem în timpul aşteptării. Dar perioada aceasta nu trebuie cheltuită într-o închinare abstractă. Aşteptând, veghind şi lucrând în mod vigilent, toate acestea trebuie să fie continuate. Viaţa noastră nu trebuie să fie numai agitaţie, alergare şi întocmire de planuri în legătură cu lucrurile acestei lumi, cu preţul neglijării evlaviei personale şi a slujirii pe care Dumnezeu o cere. În timp ce nu trebuie să fim leneşi în lucrările sau afacerile noastre, trebuie să fim fierbinţi în spiritul nostru, slujindu-I Domnului. Lampa sufletului trebuie să fie pregătită şi trebuie să avem uleiul harului în vase împreună cu lămpile noastre. Trebuie să se dea pe faţă precauţie pentru a preveni declinul spiritual, ca nu cumva ziua Domnului să ne surprindă asemenea unui hoţ. Testimonies for the Church 5:276.
SCE 85.3

Trăim într-o vreme când nu trebuie să fie lenevie spirituală. Fiecare suflet trebuie să fie plin de curentul vieţii cereşti. Idem, 8:488.
SCE 85.4

Faceţi toate faptele bune pe care le puteţi face în această viaţă. Idem, 5:488.
SCE 85.5

Domnul doreşte ca toţi aceia care mărturisesc Numele Lui să devină lucrători zeloşi pentru El. Este necesar ca fiecare membru al bisericii, în mod individual, să zidească pe Stâncă, pe Isus Hristos. O furtună se ridică la orizont, care va zdruncina şi va pune la probă până la extrem temelia spirituală a fiecăruia. De aceea, evitaţi să construiţi pe nisip; căutaţi stânca. Săpaţi adânc; puneţi-vă o temelie sigură. Zidiţi, o, zidiţi pentru veşnicie! Zidiţi cu lacrimi, cu rugăciuni din inimă. De aici înainte, fiecare dintre voi să-şi facă viaţa frumoasă prin fapte bune. Oamenii de care este cea mai mare nevoie astăzi sunt cei asemenea lui Caleb. Idem, 5:129, 130.
SCE 85.6