Filosoful grec Aristotel a spus odată: "Educația minții fără educarea inimii nu este nici o educație". Pentru adventiștii de ziua a șaptea, educația se extinde și mai mult - ajunge la suflet.
Când vine vorba de învățare, viețile noastre cu mai multe fațete necesită o abordare multilaterală, iar adventiștii au scopul de a oferi pachetul complet. Educația nu se referă doar la învățarea din motive de creștere intelectuală. Adventiștii cred în dezvoltarea fizică, empatică, socială și spirituală. În mod ideal, educația ar trebui să schimbe și să cultive fiecare aspect al vieții noastre, apropiindu-ne de ceea ce Dumnezeu a planificat inițial pentru noi și pentru a fi.
Consultantul educațional Joe Harkin a spus: „Sistemele educaționale reflectă natura societății în care există. . . Pentru a răspunde la [întrebarea despre ceea ce constituie o societate bună], am aruncat o lumină asupra a ceea ce am lua pentru a fi o educație „bună”. „[1]
Sistemul educațional adventist reflectă „societatea” cerească pe care Dumnezeu a intenționat-o pentru noi. Ne dă instrumente și resurse pentru a deveni mai înțelepți și mai sănătoși. Ne oferă ocazii să ne uităm dincolo de noi înșine și să îi slujim pe ceilalți. Ne conectează ca prieteni, ca parteneri și ca o comunitate. Cel mai important, ne ajută să ne îndeplinim potențialul de a fi cetățeni „buni”, anticipând cu nerăbdare o eternitate cu Dumnezeul care ne-a creat.
Educația adventistă se referă la predarea unei vieți întregi și complete, pentru o viață întreagă.
[1] Joe Harkin, „Educația participativă: Un proiect incomplet al modernității” în cercetarea educațională în Europa: Anuarul 2000.